Alegeri

După anii de studenție au urmat anii de angajat.

Obișnuit fiind cu sesiunile și cu programul extraordinar de încărcat din timpul lor, a merge la școală 18 ore pe săptămână mi se părea pistol cu apă. Parcă eram în vacanță. Și cel mai mult mi-a plăcut că puteam citi ce vreau, fără să-mi fie impus din afară.

A urmat o perioadă frumoasă în viața mea în care am încercat să mă descopăr.

Am aflat despre mine câteva lucruri interesante:

  • pot munci fizic și intelectual foarte mult, mai ales dacă îmi fixează cineva termene limită;

  • dacă am timp o lună pentru a rezolva ceva, indiferent ce, voi face totul în ultima zi, iar dacă acea treabă nu este obligatorie, nu o mai fac deloc;

  • dacă acționez imediat pentru rezolvarea oricărei probleme, o fac fără stres și am un sentiment de satisfacție la final – mai mult, fac și ceva pe deasupra;

  • sportul în sală nu mă mai reprezintă;

  • simt nevoia să călătoresc;

  • vreau să am o contribuție în viață dar nu știu care este aceea…

  • și multe altele.

În perioada aceea din viață am început să văd pentru prima dată diferența dintre cine aș vrea să fiu și ce aș vrea să fac și cine sunt și ce fac zi de zi.

Deși îmi plăcea munca de dascăl, nu mă simțeam în largul meu între cei 4 pereți ai clasei.

Mi-am adus aminte că îmi doream să am o viață activă, că îmi doream să am o fermă cu oameni angajați pe care să-i coordonez, să iau decizii legate de dezvoltarea acelei afaceri, să mă implic în viața comunitară, să ajut oamenii nevoiași.

Și totuși, am făcut o facultate care nu avea nici o legătură cu dorințele mele, cu pasiunile mele, cu nevoia mea de mișcare.

M-am întrebat de ce am ales așa.

Și am descoperit că nu am ales.

Am fost educat în așa fel încât să am o slujbă sigură, la „birou”, să stau vara la umbră, între 4 pereți, nu să mă chinui muncind în soare.

Dar marea mea problemă era alta: chiar nu știam și nu aveam nici cea mai vagă idee despre cum să ies din situația dată.

Soluțiile pe care le vedeam erau condiționate de modul de gândire plantat în creier: să urmez o altă facultate, să câștig la loto, să muncesc mai mult pentru a câștiga mai mult și apoi să investesc banii într-o afacere…

Poate te întrebi de ce nu mi-am propus să-mi deschid ferma mult visată. Păi am descoperit că nici munca fizică nu mă mai atrage Și, în plus, din ce urma să trăiesc până voi avea profit? Cum voi plăti ratele?

Conflictul acesta interior a fost înăbușit ani de zile cu mici distracții în week-end, întâlniri cu prietenii, scurte vacanțe la mare și, cele mai nocive obiceiuri: gustările de seară sau chiar de noapte, în fața televizorului.

La un moment dat am citit că motivația este ceea ce te face să te dai jos din pat dimineața.

Mi-am dat seama, dacă mai era nevoie, că motivația mea era de natură exterioară: facturi ce trebuie plătite, asigurarea nevoilor de bază pentru existență și a unui confort spiritual relativ.

De ce scriu aceste rânduri la 4 dimineața? Pentru că, în sfârșit, lupt pentru libertate. Motivația este de această dată de natură interioară.

Totul a început în ianuarie 2009, cu citirea unei cărți. Pur și simplu, nu știam că există literatură motivațională, cărți de afaceri pentru oameni obișnuiți, nu știam despre dezvoltarea personală decât prin prisma educației primite: fi un angajat foarte bun!

Deși scriu aceste rânduri 9 ani mai târziu, experiențele avute în acest interval de timp m-au îmbogățit ca om.

Am descoperit cu adevărat ce-mi place să citesc, am descoperit cu adevărat cum mi-ar plăcea să-mi trăiesc viața, am descoperit că visele pot deveni realitate.

Ceea ce urmează în continuare este lupta cu tiparele, lupta pentru ieșirea din zona de confort. Este procesul prin care devin persoana care doresc să fiu înainte de a avea ce doresc să am.

În articolele următoare îți voi povesti cum am căzut pradă programării sociale și cum lupt pentru a mă „reprograma”.

Mi-ar plăcea să știu dacă ai experiențe asemănătoare, dacă ai ajuns la un moment dat într-un punct în viață din care trebuia să schimbi totul pentru a-ți putea trăi viața pe care ți-o dorești; și mai ales mi-ar plăcea să ne spui cum ai rezolvat problemele pentru ca experiențele noastre cumulate să fie de ajutor celor ce sunt la început de drum.

Și încă ceva: dacă-ți place ce citești, dă mai departe și apoi completează formularul de mai jos pentru a mări comunitatea noastră!

Intră în comunitatea noastră!

* indicates required



Facebook Comments
Acest articol a fost publicat în educație, școala vieții, Uncategorized. Salvează legătura permanentă.