Aplicație – „Paiața”

PAIAȚA

de H. Negrino

Povestea mea începe așa :

 Cu o vitrină mare, mare…

Și-n mijlocul vitrinei  EU

Paiața de vânzare.

Cu nasul mic și înghețat,turtit pe flori de gheață,

Priveam la lume și visam,

 cu mintea-mi de paiață.

Când primul ghiocel spre soare,

Privirea lui a ridicat,

Zăpada s-a topit îndată,

Și nasul meu s-a dezghețat.

Și mugurii iviți pe ramuri,

Luau viața de la început,

O fată și-un băiat pe stradă,

Și- au dat întâiul lor sărut.

Dar de rușine, motivu-l știți bine,

Privirea speriată spre el și-a oprit…

Erau obrăjorii, aprinși ca bujorii

Și lui la ureche ceva i-a șoptit.

Apoi ținându-se de mână,

În magazin ei au intrat,

De frică mă făcusem mică…

Dar ei râzând, m-au cumpărat.

Și-acas m-au pus într-o vitrină,

Lângă o floare de cleștar

și-o dansatoare japoneză,

născută dintr-un chihlimbar.

Ei…dar vremea și firea unește iubirea

 

O prinde și-o-nalță ca pasărea-n pom…

Și-n casa cu soare, pe seară îmi pare

O barză aduse, un pui mic de om.

Am spus Adio ! japonezei,

Adio ! Florii de cleștar,

Și m-am mutat cu fericire să stau

Cu noul locatar.

Și micul pui de om se-nalță,

Ca floarea-n luna lui april,

Și îmi vorbește câte-I toate,

Povești din lumea-I de copil.

Dar într-o zi…ce tristă zi îmi pare,

În loc să râdem HA, HA, HA…

Din gene i-am cules cu teamă,

O floare caldă- lacrima.

Atunci mâhnită și dezamăgită,

M-am dat iute tumba

 să-l văd iar râzând,

M-am strâns ca o sfoară,

Am scos limba afară…

Dar el, printre lacrimi, mi-a zis suspinând:

Mămica mea și cu tăticul, de care știi cât s-au iubit

Și-au spus cuvinte foarte grele…

Și-acum un ceas, s-au despărțit.

De ce ? De ce ? Hai spuneți voi ?

Pe mine capul nu mă taie,

Eu sunt paiață, maimuțoi,

În cap am paie…

Pe când voi???

CERINȚE:


Identificați în textul Elegie pentru păpușa cu tărâțe, de E. Ionescu, dar și în Paiața de H. Negrino :

  1.elemente ce sugerează lumea reală, profund ludică, din perspectiva jocului propriu- zis al copiilor.

 2. elementele ( expresiile) ce se înscriu într-un alt spațiu,compus din mișcări tehnice,după o mecanică oarbă, nicidecum ludice,  în cazul poeziei lui E. Ionescu.

3.elemente de o sensibilitate rară, prin care poetul surprinde drama unui copil, în cazul poeziei Paiața de H Negrino.

4. Comentați natura relației autorului cu păpușa, respectiv paiața în cele două situații, referindu-vă și la tema diferită a celor două poezii.

5. Care poezie v-a impresionat mai mult și de ce?

 

Trist dar adevărat !

Mereu m-au sensibilizat problemele elevilor mei. Din păcate foarte mulți trec de la vârste destul de fragede prin divorțuri neașteptate și prin tot felul de alte probleme care-i cam încurcă… ptr. că din punctul meu de vedere sunt dureroase și traumatizante hotărârile adulților, mai ales când sunt neașteptate !!!

Mâine voi face o paralelă între:

1. Elegie pentru păpușa cu tărâțe, de E. Ionescu.(Am descoperit deja dezumanizarea unui mecanism social, cu o oarecare spaimă de tehnicism și convenționalism, soluții ale salvării sau căi de evadare din absurdul spectacolului existenția).

2. Paiața H. Negrino Vom căuta soluții, ptr. că autorul nu le sugerează ci numai surprinde!

Am recitat poezia la cls a IX-a unde mâine vom comenta cele două texte…Copiii au tăcut o vreme…și-am înteles…Paiața trecuse prin câteva case!

 

Am ajuns acasă și m-am rugat…să-și poată găsi și ei calea !!!Trist dar adevărat !

Nu faceți rău copiilor voștri: găsiți soluții!!!

Lasă un răspuns